Un gând de la echipă ...
Valentin
Cristina, Costel, Corina și eu…ne-am tot întâlnit în fel și chip de-a lungul timpului. Dar dacă ne-am așeza, ca în jurul unul foc, și-am desface cuvintele, dacă le-am așterne, ca o însemnare pe nisipul plajei, până va șters de următorul val? Răspunsul nu-l știu…dar am început să pricep că întrebarea e importantă…
Corina Tudose
E mare bucuria și recunoștința când dai de viu. Valentin, Cristina, Costel și cu mine împărtășim aceeași deschidere: ne place să căutăm printre gânduri, să le dam glas. Ne întâlnim într-o joacă intersubiectivă pe care o lăsăm să (ne/se) transforme. Tot în viu.
Cristina
La inceput a fost Cuvantul. Limbajul a oferit dorințe umane o mediere simbolică, o modalitate de a ordona si a da un sens lumii si a ne pune in relatie cu un “Altul simbolic” , a unei oglinzi prin care sa ne reflectam psihicul. Dialogurile nu pot fi decat intr-un viu, o prezenta relationala, a unui aici si acum pentru care sunt recunoscatoare colegilor mei, alaturi de care drumul cunoasterii interioare va ramane intr-o continua provocare si explorare.
Costel
O joacă serioasă, o șuetă care taie cerul și adâncurile!